Supa de găină, sarmalele, colacii cu nucă și papricașul de berbecuț sunt câteva dintre preparatele care definesc mesele de sărbătoare ale comunității croate din Carașova și Rafnic. Poveștile oamenilor și rețetele transmise în familie sunt prezentate în episodul al șaselea al seriei video „Amintiri Gustoase”.
Bucătăria unei comunități spune povești despre familie, sărbători, muncă și felul în care oamenii au învățat să păstreze ceea ce au primit de la părinți și bunici. În Carașova și în localitatea Rafnic, din comuna Lupac, gastronomia croaților din Banat rămâne strâns legată de mesele duminicale, de întâlnirile de familie și de rețetele pregătite cu răbdare, după obiceiurile locului.
Într-o vreme în care într-o singură casă puteau locui zece, unsprezece sau chiar doisprezece oameni, masa era un moment important al vieții de familie. Iar duminica avea un meniu aparte, așteptat de toți.
Supa de găină – gustul duminicilor petrecute în familie
La Carașova, supa de găină era nelipsită de pe masa de duminică. Un localnic își amintește cum trei generații – bunicul, fiul și nepoții – se așezau împreună la masă pentru a împărți același preparat.
Amintirile lui Nicolae Păun readuc în atenție gospodăriile în care familiile numeroase trăiau împreună, iar mâncarea era pregătită în funcție de ritmul vieții de zi cu zi. În zilele de lucru la câmp se găteau mai ales ciorbe ușoare, în timp ce duminica meniul devenea mai bogat.
Pe lângă supa de găină, Peter Gera își amintește că se serveau cartofi și, în funcție de anotimp, cârnați. Era o masă simplă, dar consistentă, care aduna familia în jurul mesei.
Maria Boșca și rețetele învățate de la mamă
La Rafnic, Maria Boșca păstrează tradiția mesei de duminică. Supa se gătește în fiecare zi, însă pentru ca duminica să fie cu adevărat duminică, pe masă trebuie să se afle și sarmale, alături de un colac.
Colacul pregătit de Maria este, de această dată, cu nucă. În alte duminici, umplutura poate fi cu mac, cireșe sau mere.
Legătura ei cu bucătăria începe în copilărie, când își găsea loc lângă mama sa, mai ales în perioadele de rugăciuni și praznice. Îi plăcea să participe la pregătirea prăjiturilor și a sarmalelor, iar mama o lăsa să încerce, intervenind atunci când era nevoie și luând preparatul de la capăt dacă lucrurile nu ieșeau așa cum trebuia.
Astăzi, Maria cunoaște bine proporțiile și secretele aluatului pentru colaci. Pentru un kilogram de făină folosește aproximativ o jumătate de litru de lapte, drojdie, puțină margarină și zahăr. Sunt gesturi și măsurători învățate în timp, prin observație și experiență, transmise de la o generație la alta.
Papricașul de berbecuț, preparat cu amintirea nunților de altădată
Un alt preparat care face parte din memoria gastronomică a comunității este papricașul de berbecuț. Bucătarul Petru Lugojan pregătește rețeta pornind de la ceapă, pe care o călește împreună cu morcovul și celelalte legume, înainte de a adăuga carnea.
Preparatul îi amintește de nunțile de odinioară, organizate mai ales toamna, când berbecuții erau grași, iar gospodăriile aveau la îndemână ingredientele necesare pentru mesele festive.
Anotimpul avea și o importanță practică. Într-o perioadă în care puține gospodării dispuneau de frigider, temperaturile mai scăzute din timpul toamnei permiteau păstrarea cărnii timp de două sau trei zile.
Astfel, o rețetă tradițională devine și o mărturie despre felul în care oamenii își organizau gospodăria, sărbătorile și viața comunitară.
O comunitate, mai multe generații și aceeași memorie culinară
În documentarul dedicat Carașovei apar Maria Boșca, Maria Banac, bucătarul Petru Lugojan, Nicolae Chicheș, psihologul și profesorul Peter Gera, Nicolae Păun și Petru Hațegan, reprezentanți ai organizației locale a Uniunii Croaților din România.
Prin mărturiile lor, episodul surprinde nu doar preparatele specifice, ci și contextul în care acestea au fost gătite și împărtășite. Rețetele devin astfel puncte de legătură între generații și păstrează vie o parte importantă a identității culturale a croaților din Banat.
Episodul al șaselea al seriei „Amintiri Gustoase”, dedicat familiilor croate din zona Carașovei, poate fi urmărit pe canalul de YouTube Amintiri Gustoase.
„Amintiri Gustoase”, un proiect dedicat patrimoniului gastronomic al Banatului
Seria video face parte din activitățile dedicate gastronomiei Banatului desfășurate în 2026. Proiectul a inclus, în luna iulie, întâlniri culinare cu publicul de la Gărâna Jazz Festival, unde participanții au gătit alături de Laura Laurențiu și chef Florin Kiss.
Din septembrie, regionalismele gastronomice bănățene pot fi ascultate în Audiodexa, iar zece rețete culese de Ștefania Bijan sunt prezentate în grai bănățean la Radio România Cultural, în emisiunea „Orașul vorbește”.
Documentarul dedicat Carașovei este realizat de Cronicari Digitali și Asociația Human Made Art. „Amintiri Gustoase” este platforma de conținut creată de Zaga Brand pentru a explora și pune în valoare identitatea culturală gastronomică românească.
Proiectul „Banatul e fruntea în bucate! FR.ON.TEM. Monografie digitală, Hrană Cultură Comunități” este organizat de Cronicari Digitali, prin Asociația HUMART, și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Parteneri instituționali sunt Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Asociația AUDIODEXA.
Partener principal: Electrolux România. Parteneri: Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești. Parteneri media: Radio România Cultural, PressOne și G4Food.
IMAGINEA ROMÂNIEI – Promovăm tradițiile, cultura și patrimoniul românesc!
