Campania „Privește-l când doarme”, lansată de Rețeaua de Clinici ORL Dr. Daniela Ionescu, atrage atenția asupra tulburărilor respiratorii din timpul somnului. Medicii avertizează că respirația orală, sforăitul frecvent și somnul agitat pot ascunde afecțiuni cu impact asupra sănătății, dezvoltării și calității vieții.
Respirația pe gură, sforăitul aproape în fiecare noapte și somnul agitat sunt manifestări pe care mulți părinți le consideră simple particularități ale copilului. În realitate, acestea pot indica obstrucții ale căilor respiratorii sau tulburări de respirație în timpul somnului, inclusiv apnee obstructivă.
Potrivit datelor prezentate de Rețeaua de Clinici ORL Dr. Daniela Ionescu, 7 din 10 copii și 6 din 10 adulți care ajung în cabinetele sale prezintă respirație orală sau semne sugestive pentru tulburări respiratorii în timpul somnului.
În acest context, rețeaua lansează campania de informare și educare „Privește-l când doarme”, prin care îi încurajează pe părinți să observe felul în care respiră copiii noaptea și să acorde atenție unor simptome care pot trece ușor neobservate.
„Părinții observă de multe ori că cel mic sforăie, doarme cu gura deschisă sau se foiește toată noaptea, dar pot considera că sunt doar obiceiuri sau particularități ale somnului. Uneori, în spatele acestor semne se află o problemă respiratorie care merită investigată”, explică Dr. Daniela Ionescu, fondatoarea rețelei de clinici.
Semnele care ar trebui să îi trimită pe părinți la medic
Campania atrage atenția că observarea somnului copilului poate oferi indicii importante despre starea sa de sănătate. Printre manifestările care justifică o discuție cu medicul se numără:
-
sforăitul frecvent sau aproape în fiecare noapte;
-
respirația pe gură în timpul somnului sau constant pe parcursul zilei;
-
pauzele de respirație observate noaptea;
-
somnul agitat, trezirile repetate și transpirația excesivă;
-
pozițiile neobișnuite de somn, cu capul întins sau gâtul într-o poziție nefirescă;
-
oboseala, iritabilitatea și dificultățile de concentrare în timpul zilei;
-
respirația dificilă pe nas;
-
infecțiile ORL repetate sau senzația persistentă de nas înfundat.
Respirația orală persistentă poate avea consecințe și asupra dezvoltării feței și maxilarelor. Poziția limbii și activitatea mușchilor faciali se pot modifica, iar în unele cazuri pot apărea un maxilar superior mai îngust, un cer al gurii mai înalt sau probleme de mușcătură.
Aceste particularități pot influența atât dezvoltarea facială, cât și funcția respiratorie a copilului.
Tulburările respiratorii în somn afectează până la 11% dintre copii
Datele internaționale confirmă că problemele respiratorii din timpul somnului reprezintă o preocupare importantă pentru sănătatea copiilor.
Ghidul British Thoracic Society din 2023 estimează că tulburările respiratorii asociate somnului pot afecta până la 11% dintre copii, cu posibile consecințe asupra calității somnului, comportamentului, funcțiilor cognitive și performanței școlare.
De asemenea, un ghid clinic publicat în 2024 de American Thoracic Society estimează că apneea obstructivă în somn afectează până la 5% dintre copiii din Statele Unite.
Un aspect important este că problema poate persista chiar și după îndepărtarea amigdalelor și vegetațiilor adenoide. Potrivit documentului citat în comunicat, până la 40% dintre copii pot prezenta în continuare apnee obstructivă în somn după această intervenție.
Prin urmare, evaluarea respirației nu ar trebui să se limiteze la identificarea unui singur simptom sau la tratarea unei singure cauze. Este necesară o analiză de ansamblu, care să țină cont de anatomia căilor respiratorii, calitatea somnului și manifestările fiecărui pacient.
Apneea în somn, o problemă care privește și adulții
Deși campania pornește de la sănătatea copiilor, mesajul se adresează întregii familii. Apneea obstructivă în somn poate afecta și adulții, iar manifestările sale sunt uneori confundate cu oboseala obișnuită sau cu efectele unui program solicitant.
O estimare publicată în 2025 în revista Respiratory Medicine arată că aproximativ 83,7 milioane de adulți din Statele Unite, cu vârste de cel puțin 20 de ani, ar fi avut apnee obstructivă în somn în 2024, reprezentând 32,4% din populația adultă analizată.
Datele centralizate de rețeaua coordonată de Dr. Daniela Ionescu indică faptul că peste 60% dintre femeile din România care se prezintă la medic pentru somn neodihnitor, oboseală sau insomnie nu suspectează o cauză respiratorie. La mai mult de una din trei paciente, sforăitul sau apneea sunt descoperite abia după evaluarea ORL și testarea specifică.
În același timp, doar 15–20% dintre femei asociază spontan calitatea slabă a somnului cu respirația.
La nivel mondial, apneea obstructivă în somn afectează până la 22,5% dintre femei, comparativ cu 27,3% dintre bărbați în anumite grupe de vârstă. O analiză realizată pe 75.024 de pacienți, citată în comunicat, indică pentru femeile cu apnee costuri medicale și sociale de peste două ori mai mari înainte de diagnostic și un risc de mortalitate cu 28% mai ridicat comparativ cu femeile fără această afecțiune.
„Uneori, partenerul este cel care observă primul sforăitul puternic sau pauzele de respirație din timpul nopții. Este important să nu considerăm aceste semne normale și să nu le ignorăm”, subliniază Dr. Daniela Ionescu.
Apneea netratată este asociată cu riscuri cardiovasculare și cerebrovasculare, tulburări metabolice și afectarea calității vieții. În plus, somnul insuficient de bun poate influența atenția, concentrarea și capacitatea de desfășurare a activităților zilnice.
Parteneriat ORL–ortodonție pentru evaluarea completă a copiilor
Pentru a răspunde mai bine nevoilor copiilor care respiră pe gură, sforăie sau prezintă suspiciuni de tulburări respiratorii în somn, Rețeaua de Clinici ORL Dr. Daniela Ionescu dezvoltă un parteneriat cu clinici specializate în medicină dentară și ortodonție.
Colaborarea pornește de la legătura dintre respirație și dezvoltarea maxilarelor. Medicul ORL investighează permeabilitatea căilor respiratorii și posibilele cauze ale obstrucției, inclusiv problemele nazale, amigdaliene sau ale vegetațiilor adenoide. Medicul ortodont evaluează dezvoltarea maxilarelor, ocluzia dentară și particularitățile structurale relevante pentru funcția respiratorie.
„Un copil care respiră greu nu are nevoie de evaluări izolate, ci de o perspectivă comună asupra problemelor care îi pot influența respirația și dezvoltarea”, explică Dr. Daniela Ionescu.
Parteneriatul urmărește să ofere o evaluare complementară, identificarea timpurie a problemelor, clarificarea cauzelor posibile și recomandări coordonate. Investigațiile și tratamentele sunt stabilite în funcție de diagnostic, vârstă, simptome și particularitățile fiecărui caz.
Un mesaj simplu: observați cum respiră cei dragi în timpul somnului
Prin campania „Privește-l când doarme”, medicii încurajează familiile să acorde mai multă atenție unor manifestări care sunt adesea normalizate: sforăitul, respirația pe gură, somnul neodihnitor și pauzele de respirație.
Scopul nu este autodiagnosticarea, ci recunoașterea semnelor care pot indica o problemă și înțelegerea momentului în care este necesară o evaluare de specialitate.
Rețeaua de clinici Dr. Daniela Ionescu a fost fondată în 2021, la București, cu obiectivul de a oferi soluții pentru probleme ORL cronice, precum nasul înfundat, sforăitul sau dependența de picături nazale. În ultimii patru ani, rețeaua s-a extins la trei clinici ORL și o clinică multidisciplinară.
IMAGINEA ROMÂNIEI – Un somn liniștit începe cu o respirație sănătoasă. Sforăitul frecvent, respirația pe gură și oboseala persistentă nu trebuie considerate automat manifestări normale, ci semnale care merită atenție și, atunci când este cazul, o evaluare medicală.
