O incursiune în gastronomia, tradițiile și memoria comunităților bănățene, printr-o carte care aduce împreună rețete autentice, povești de familie și expresii ale graiului local. Volumul „Banatul e fruntea în bucate! Rețete, oameni și expresii din bucătăria Banatului” reunește 30 de rețete, contribuțiile a 14 autori și un dicționar gastronomic cu 16 termeni specifici regiunii.
Banatul își spune povestea prin gusturi, mirosuri, amintiri și cuvinte care au traversat generații. De la zupa de găină cu tăiței, nelipsită de la mesele de duminică, până la dulciurile pregătite pentru sărbători și preparatele tradiționale păstrate în gospodăriile satelor bănățene, gastronomia devine o adevărată mărturie a identității culturale.
Această bogăție este surprinsă în volumul „Banatul e fruntea în bucate! Rețete, oameni și expresii din bucătăria Banatului”, lansat joi, 12 noiembrie 2026, de Cronicari Digitali.
Cartea este realizată de Asociația Human Made Art și Zaga Brand, prin platforma Amintiri Gustoase, și poate fi descărcată gratuit în format PDF de pe site-ul cronicaridigitali.ro.
Nu este doar o colecție de rețete, ci o incursiune în universul gastronomic al unei regiuni în care bucătăria păstrează urmele conviețuirii dintre numeroase comunități și culturi.
30 de rețete care spun povestea Banatului
Volumul este structurat în două capitole, care reunesc 30 de preparate reprezentative pentru gastronomia regiunii.
Primul capitol cuprinde 20 de rețete bănățene care pot fi încercate acasă, iar cel de-al doilea aduce în prim-plan 10 rețete din Banatul Montan, culese de Ștefania Bijan, cunoscută drept Fana lu’ Pascu, și păstrate în graiul în care au fost scrise.
Cititorii vor descoperi o varietate impresionantă de preparate: opt dulciuri, nouă feluri cu carne și patru conserve pregătite pentru cămară.
Printre dulciurile prezentate se numără ișlerele, griliașul, prăjitura Retezat, crofnele și cornuta, o prăjitură cu caș pregătită de sărbătoarea Sfântului Gheorghe.
Bucătăria tradițională este reprezentată și prin preparate precum „curiți cu zamă de la tăiatu porcului”, găluștele pe varză (Kraut und Knedl), zama de miel ca la măsurat și morândăul.
Pentru cămară, cartea propune rețete de zacuscă, magiun de prune, latwerge și amestec acru de legume.
Alte preparate care completează această colecție sunt pogăcelele, cornorății, zama de părădaică, fașirile de dovlecei și balmăjul.
O parte dintre rețete sunt povestite de Emilia Popa, din Coșteiu de Sus, și consemnate de etnologul Camelia Burghele. Două dintre preparate poartă semnătura Laurei Laurențiu.
14 de autori, o singură pasiune: gastronomia și patrimoniul bănățean
Unul dintre elementele valoroase ale volumului este diversitatea celor 14 coautori, care provin din domenii diferite: etnologie, gastronomie, jurnalism, literatură, blogging culinar și muzeografie.
Textele introductive sunt semnate de prof. univ. dr. Otilia Hedeșan, etnolog, dr. Simona Neumann, director general Visit Timiș și manager Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028, și Corina Dima, blogger și curator gastronomic.
Despre gusturile copilăriei și amintirile legate de mesele în familie scriu Laura Laurențiu, autoarea cărții „Duminica la prânz”, Alina Săftulescu, fondatoarea hubului gastronomico-cultural Kibuț din Gărâna, antropologul cultural Camelia Burghele, chef Florin Kiss și Borco Ilin, scriitor de limbă română și sârbă și muzeograf la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.
Li se alătură scriitorul Marius Chivu, jurnalista și bloggerul culinar Alina Muntele, creatorii de conținut Adrian Dan și Emilia Morariu, precum și jurnalistul Toader Păun.
Rețetele în graiul Banatului Montan sunt semnate de Ștefania Bijan.
Banatul, un spațiu al multiculturalității reflectat în gastronomie
Cartea depășește dimensiunea unei simple culegeri culinare și devine o monografie a gustului bănățean.
Gastronomia regiunii este rezultatul unei istorii îndelungate de conviețuire între români, germani, maghiari, sârbi, bulgari, cehi, slovaci, evrei, italieni și alte comunități care și-au lăsat amprenta asupra culturii locale.
Simona Neumann vorbește despre această diversitate culturală, în timp ce etnologul Otilia Hedeșan identifică un reper comun al gastronomiei bănățene: prânzul de duminică.
Pentru mulți dintre autorii volumului, gustul Banatului este inseparabil de amintirile copilăriei.
Laura Laurențiu evocă atmosfera curții cu șapte uși verzi din cartierul timișorean Josefin, unde vecinii vorbeau trei-patru limbi și pregăteau compot din prunele aceluiași pom.
Chef Florin Kiss își amintește papricașul bunicii, lăsat să scadă pe marginea spohertului, în timp ce Borco Ilin readuce în atenție pâinea coaptă de bunica pe tulei de porumb.
Iarna are, la rândul ei, gusturi aparte, legate de tradiția tăiatului porcului: curiți cu zamă, carne frită cu pireu de crumpi, crumpi la dubă cu slănină înghețată, morândău și cârnați peșinari.
Paginile volumului străbat un teritoriu amplu, de la Timișoara și Jimbolia până în satele Margina, Coșteiu de Sus și Curtea, la Gărâna, Sadova Veche, Armeniș, Cornereva și Carașova, la Eftimie Murgu, cu morile de apă de pe Valea Rudăriei, dar și până la Kikinda, în Banatul sârbesc.
Sunt prezentate și particularitățile gastronomice ale diferitelor comunități: slovacii din Coșteiu de Sus, șvabii cu găluștele pe varză, sârbii cu preparatul „valjuške s krumpirom”, dar și influențele maghiare și germane păstrate în bucătăriile familiilor bănățene.
Zupa faină de găină, simbolul prânzului de duminică
Dintre toate preparatele evocate în carte, unul revine constant în amintirile autorilor: supa de pasăre cu tăiței, nelipsită de la masa de duminică.
Etnologul Otilia Hedeșan surprinde această tradiție prin formula locală: „zupă, sarme, crumpi și carne”, urmată, bineînțeles, de un desert, pentru că, așa cum spun bănățenii, „fără dulce, nici nu-i duminică”.
Laura Laurențiu mărturisește că nici în prezent nu concepe prânzul de duminică fără „o zupă faină”.
Pentru Borco Ilin, duminicile aveau „chipul galben și strălucitor al zupei de cocoș”, în timp ce Alina Săftulescu își amintește supa de găină cu tăiței și carnea fiartă cu sos de mere.
Aceste evocări demonstrează că gastronomia tradițională nu înseamnă doar ingrediente și tehnici de preparare, ci și ritualuri familiale, legături între generații și sentimentul apartenenței la o comunitate.
Dicționarul gastronomic bănățean: 16 cuvinte care păstrează vie identitatea locală
Un element inedit al cărții este „Dicționarul gastronomic bănățean”, care explică 16 termeni specifici bucătăriei locale.
Cititorii vor descoperi cuvinte precum:
-
crump;
-
ludaie;
-
părădaisă;
-
piparcă;
-
șonc;
-
pegmez;
-
țucur;
-
crofnă;
-
păsulă;
-
putăr;
-
calarabă;
-
lașcă;
-
coleșă;
-
căigană;
-
meșpais;
-
țușpais.
Dicționarul explică originea termenilor, cel mai adesea germană, maghiară sau sârbească, preparatele în care sunt folosiți și, uneori, expresiile populare asociate acestora.
Cuvintele fac parte din proiectul „Harta sonoră a Banatului”, care poate fi ascultat pe platforma Audiodexa.
Astfel, volumul contribuie nu doar la păstrarea rețetelor tradiționale, ci și la conservarea unui patrimoniu lingvistic care riscă să se piardă odată cu dispariția generațiilor care îl folosesc în viața de zi cu zi.
Un proiect dedicat patrimoniului cultural și gastronomic
Proiectul „Banatul e fruntea în bucate! FR.ON.TEM. Monografie digitală, Hrană Cultură Comunități” este organizat de Cronicari Digitali, prin Asociația HUMART, și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Inițiativa se desfășoară în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Muzeul Satului Bănățean Timișoara și Asociația AUDIODEXA.
Partener principal: Electrolux România.
Parteneri: Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești.
Cartea „Banatul e fruntea în bucate!” demonstrează că gastronomia este una dintre cele mai autentice forme prin care o comunitate își păstrează memoria și identitatea. Fiecare rețetă spune o poveste, fiecare ingredient evocă un loc, iar fiecare cuvânt bănățean păstrează o parte din istoria unei regiuni multiculturale.
Banatul nu înseamnă doar bucate alese, ci și oameni, tradiții, povești și gusturi care merită transmise mai departe. Iar această carte le aduce pe toate la aceeași masă.
IMAGINEA ROMÂNIEI – Promovăm tradițiile, cultura și patrimoniul românesc!
