Consumul de droguri în rândul tinerilor este vizibil în spitale, în dosarele penale și în penitenciare, însă România nu are încă o imagine unitară asupra dimensiunii reale a fenomenului. Prima ediție a Barometrului ABC, realizată de Alianța Binelui Comun, pune laolaltă date furnizate de instituții publice și arată atât amploarea problemei, cât și dificultatea statului de a o măsura corect.
Informațiile centralizate indică 6.548 de cazuri sau pacienți cu vârsta sub 25 de ani în evidențele medicale, 3.827 de persoane din aceeași categorie de vârstă trimise în judecată în cauze legate de droguri și 477 de tineri ajunși în penitenciare.
Aceste cifre nu pot fi însumate pentru a determina numărul total al persoanelor afectate. Bazele de date acoperă perioade diferite, instituțiile folosesc criterii distincte de raportare, iar aceeași persoană poate apărea în mai multe evidențe.
Diferențele dintre județe sunt foarte mari. Clujul a raportat 1.751 de cazuri sau pacienți în perioada 2021–2025, în timp ce Dâmbovița și Vrancea au comunicat câte nouă cazuri. Brașovul apare cu 547, Hunedoara cu 442, Bucureștiul cu 367, Argeșul cu 316, Bihorul cu 221, Aradul cu 202, Prahova cu 185, Sibiul cu 164, iar Alba cu 157.
Raportul avertizează însă că aceste diferențe nu trebuie transformate într-un clasament al consumului. Unele centre medicale tratează pacienți din mai multe județe, iar anumite instituții au raportat numărul prezentărilor la medic, nu numărul persoanelor distincte. În lipsa unei metodologii comune, comparațiile directe între județe pot conduce la concluzii greșite.
Barometrul scoate astfel în evidență o problemă de fond: statul înregistrează în special momentul în care consumul produce deja consecințe grave – prezentări la spital, anchete penale, procese sau detenție – în timp ce datele despre prevenție și intervenție timpurie sunt mult mai puțin clare.
Cele mai recente date naționale utilizate în analiză, aferente anului 2023, arată 3.089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze. Cannabisul a fost asociat cu 47,1% dintre solicitările de tratament, opioidele cu 20,2%, iar noile substanțe psihoactive cu 16,7%.
Situația din școli completează acest tablou. În anul școlar 2024–2025, un consilier școlar deservea, în medie, aproximativ 760 de elevi, ceea ce limitează capacitatea de identificare rapidă a cazurilor de risc și intervenția înainte ca problemele să se agraveze.
Alianța Binelui Comun propune introducerea unui sistem național unitar de raportare, cu aceeași definiție a cazului medical în toate județele, delimitarea clară între numărul persoanelor și numărul episoadelor medicale și publicarea anuală a informațiilor în funcție de vârstă, sex, substanță consumată și județ.
Sunt propuse, de asemenea, consolidarea rețelei de consiliere școlară, dezvoltarea serviciilor regionale de evaluare și tratament și crearea unei continuități reale între sistemul medical, consiliere și programele de reintegrare.
Dincolo de cifre, problema relevată de Barometrul ABC este una de capacitate instituțională. România știe că mii de tineri ajung în contact cu sistemul medical și judiciar din cauza drogurilor, dar nu poate spune încă, cu suficientă precizie, câți sunt afectați, unde este presiunea cea mai mare și unde ar trebui concentrate prioritar resursele pentru prevenție și tratament.
Alianța Binelui Comun este o inițiativă a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului.
