Asociația Municipiilor din România – comunicat cu privire la intenția de modificare a legislației privind implementarea proiectelor cu finanțare europeană
GUVERNUL ROMÂNIEI
Domnului Ionel-Nicolae CIUCĂ, Prim-Ministru
MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE
Domnului Dan VÎLCEANU, Ministru
MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI
Domnului Attila-Zoltán CSEKE, Ministru,
Stimate Domnule Prim-ministru,
Domnilor Miniștri,
Referitor la informațiile din spațiul public privind intenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a modifica legislația privind implementarea proiectelor cu finanțare europeană cu referire directă la Programul Operațional Regional, respectiv posibila modificare a Ordonanței de Urgență nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, aprobată prin legea 277/2021,
Având în vedere faptul că Programul Operațional Regional 2021-2027 este deja întârziat, acordul de parteneriat nefiind încă semnat la această dată, considerăm că o reconsiderare a prevederilor din OUG 122/2020 ar întârzia și mai mult absorbția fondurilor europene și ar pune în pericol procesul de modernizare și de dezvoltare prin investiții noi a comunităților locale.
Ne manifestăm îngrijorarea privind intenția de modificare a prevederilor prin care ar fi afectată competența Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în îndeplinirea rolului de autoritate de management și considerăm că ar fi puternic afectată descentralizarea absorbției fondurilor europene, precum și procesul de implementare a proiectelor cu finanțare europeană.
Legislația actuală pentru asigurarea eficientizării și descentralizării procesului decizional al absorbției fondurilor europene a trecut de controlul de constituționalitate al Curții Constituționale a României, astfel prin Decizia nr.721 din 7 octombrie 2020, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene publicată în Monitorul Oficial nr.1212 din 11.12.2020, CCR clarifică:
- Faptul că, „transferul unor atribuții specifice Autorității de Management cu o treaptă mai jos, din direcția centru spre local, adică de la ministerul de reesort către agențiile de dezvoltare regională, cu posibilitatea delegării de către acestea din urmă a unor funcții către Organisme Intermediare, nu este de natură să vină în contradicție cu prevederile art.1 alin.(5) din Constituție[1], în sensul necorelării cu dispozițiile Legii nr.315/2004 sau cu cele ale Codului administrativ, ci, dimpotrivă, este astfel configurată spre a fi aptă să realizeze într-un mod eficient scopul legii, respectiv descentralizarea procesului decizional al fondurilor europene.”[2]
- Faptul că, soluțiile legislative cuprinse la Cap.II, care au constituit obiect al criticilor de neconstituționalitate nu intră în conflict cu art.1 alin.(5) din Legea Fundamentală. ADR-urile sunt organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, nefiind „înființate în baza Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, ca orice altă entitate de acest tip, ci prin lege, respectiv Legea nr.315/2004, fiindu-le astfel fixate atribuțiile, structura și raporturile de subordonare față de structurile superioare regionale sau naționale. Funcţionând în domeniul dezvoltării regionale, acestea se pot încadra în ipoteza cuprinsă la art.370 alin.(3) lit.h) din Codul administrativ, atât timp cât activitățile de control și verificare desfășurate potrivit legii se pot încadra în categoria altor „activităţi cu caracter special care privesc exercitarea autorităţii publice în domenii de competenţă exclusivă a statului, în temeiul şi în executarea legilor şi a celorlalte acte normative”.[3]
- Faptul că, „ADR sunt configurate în considerarea calității lor de Autoritate de Management în domeniul programelor operaționale regionale și reprezintă una dintre modalitățile de materializare a intenției de descentralizare a procesului decizional al fondurilor europene, la nivel regional, considerând firesc ca, în acest proces de descentralizare, atribuțiile preluate la nivel regional să aibă un caracter pragmatic mult mai pronunțat, astfel încât ADR să exercite direct sau prin delegare, după caz, o serie de atribuții specifice gestionării și implementării fondurilor europene, cum ar fi atribuții de asistență tehnică, de gestionare a programelor operaționale regionale, de selectare a operațiunilor finanțate din fonduri europene, de verificare și control financiar al acestora și, în final, de plată.”[4]
ADR-urile au fost înființate pentru a asigura realizarea programelor de dezvoltare regională şi a planurilor de gestionare a fondurilor, dispunând de experiența și expertiza necesară pentru planificarea, programarea și implementarea proiectelor de dezvoltare economico-socială.
Pe parcursul a peste 20 de ani de activitate, capacitatea ADR-urilor de îndeplinire a funcțiilor de organism intermediar a fost evaluată în perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, atât de către Autoritatea de Audit cât și de către Comisia Europeană. Din această perspectivă, ADR-urile au acumulat o experiență valoroasă și unică în România prin procesarea a peste 25.000 de proiecte publice și private.
Față de cele prezentate anterior, Asociația Municipiilor din România solicită Guvernului României, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației:
- să mențină cadrul legislativ actual negociat de MFE și structurile asociative cu Comisia Europeană, în ultimii trei ani;
- să acorde suport ADR-urilor în exercitarea atribuțiilor de autoritate de management stabilite prin OUG 122/2022, creându-se astfel premisele pentru ca programele operaționale regionale să se desfășoare în cele mai bune condiții în beneficiul comunităților locale, respectând termenele angajate în raport cu Comisia Europeană.
Cu considerație,
Emil BOC
Președintele AMR
În numele Comitetului Director:
- Constantin TOMA, Primarul Municipiului Buzău
- Ion LUNGU, Primarul Municipiului Suceava
- Ionuț-Florin PUCHEANU, Primarul Municipiului Galați
- Mihai CHIRICA, Primarul Municipiului Iași
- Lia-Olguța VASILESCU, Primarul Municipiului Craiova
- Florin Alin BIRTA, Primarul Municipiului Oradea
- Ionel CIUNT, Primarul Municipiului Zalău
- Florin-Tiberiu IACOB-RIDZI, Primarul Municipiului Petroșani
- Viorel-Marian DRAGOMIR, Primarul Municipiului Brăila
- Ciprian CIUCU, Primarul Sectorul 6, București
- Dan BOBOUȚANU, Primarul Municipiului Hunedoara
- Călin Laurențiu BIBARȚ, Primarul Municipiului Arad
- Vasile PAVĂL, Primarul Municipiului Vaslui
- Marcel-Laurențiu ROMANESCU, Primarul Municipiului Târgu Jiu
- Daniel Cristian STAN, Primarul Municipiului Târgoviște
- Nicolae-Florin OANCEA, Primarul Municipiului Deva
- Arpád – András ANTAL, Primarul Municipiului Sfântu Gheorghe
- Gábor KERESKÉNYI, Primarul Municipiului Satu Mare
- Lucian-Daniel STANCIU-VIZITEU, Primarul Municipiului Bacău
- Astrid-Cora FODOR, Primarul Municipiului Sibiu
- Mircia GUTĂU, Primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea
- Alin Ioan MOLDOVEANU, Primarul Municipiului Câmpina
- Ștefan ILIE, Primarul Municipiului Tulcea
- Leonard ACHIRILOAIEI, Primarul Municipiului Roman
- Andrei-Liviu VOLOSEVICI, Primarul Municipiului Ploiești
- Marius Vasile SCRECIU, Primarul Municipiului Drobeta Turnu Severin
- Cristian GENTEA, Primarul Municipiului Pitești
- Atilla KORODI, Primarul Municipiului Miercurea Ciuc
- Allen COLIBAN, Primarul Municipiului Brașov
- Ioan Iulian SÎRBU, Primarul Municipiului Sighișoara
[1] Art. 1(5) Constituția României: (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
[2] Decizia Curții Constituționale nr. 721/2020, paragraful 135.
[3] Decizia Curții Constituționale nr. 721/2020, paragraful 136.
[4] Decizia Curții Constituționale nr. 721/2020, paragraful 132.