Pe 24 octombrie 1848, românii din Zlatna i-au masacrat pe maghiari. Acest masacru a avut loc în apropierea localităţii Presaca. Mulți călători maghiari care treceau prin zonă au fost uciși.
La 26 octombrie 1848, prefectul Avram Iancu ajunge la Zlatna, după ce aflase de gravele evenimente ce au avut loc aici. El a dat dispoziţii ca toţi maghiarii care supravieţuiseră masacrului să fie transportaţi la Abrud, pentru a fi protejaţi de posibile viitoare excese ale românilor din zonă.
Numărul maghiarilor morţi (civili şi gardişti, femei, copii şi bărbaţi, de cele mai diferite vârste) în cele trei zile, cât a ţinut masacrul, este de peste 1500. Nemegyei János, cosiderat ca fiind conducător al maghiarilor din Zlatna, a fost ucis în aceste zile. El a fost acuzat ca fiind responsabil de desfăşurarea tragică a evenimentelor de la Zlatna.
Copii abia născuți și oameni de peste 80 de ani, au fost omorâți în mod sălbatic.
Lukács Béla (1847-1901), ajuns în Imperiul Austro Ungar, ministru şi director al Căilor Ferate Maghiare, având în acele zile vârsta de un an, a fost salvat de doica sa, româncă.
