Uniunea Europeană urmărește să apropie economiile cetățenilor de nevoile de finanțare ale companiilor, printr-o reformă care ar reduce barierele dintre piețele financiare naționale. Consiliul European a convenit, la 9 octombrie 2026, asupra principalelor elemente ale poziției sale de negociere privind integrarea piețelor de capital și consolidarea supravegherii europene.
Pachetul privind integrarea și supravegherea piețelor, cunoscut sub acronimul MISP, ocupă un loc central în proiectul Uniunii economiilor și investițiilor. Obiectivul este ca sistemul financiar european să direcționeze mai eficient capitalul disponibil către investiții productive, întreprinderi inovatoare și proiecte care susțin creșterea economică.
Dimensiunea resurselor existente explică importanța inițiativei. Potrivit Consiliului, aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile gospodăriilor europene sunt păstrate în depozite bancare cu randamente reduse. În același timp, fragmentarea piețelor de capital limitează circulația banilor între state și generează costuri suplimentare pentru firmele care operează dincolo de granițele naționale.
Reforma urmărește să reducă aceste obstacole, să simplifice regulile și să creeze mai multe oportunități de finanțare. Pentru România, relevanța unei asemenea integrări ar putea consta în accesul mai facil al întreprinderilor la capital european și în extinderea opțiunilor disponibile investitorilor. Acestea sunt însă beneficii potențiale, care vor depinde de forma finală a legislației și de aplicarea sa.
Acordul anunțat de Consiliu reprezintă o etapă politică a procesului legislativ. Noile măsuri nu sunt încă adoptate definitiv și nu au intrat în vigoare.
„Europa are economii. Acum este momentul să le punem la treabă”, a declarat Simon Harris, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Irlandei. Acesta a evidențiat contribuția pe care piețele financiare mai bine integrate o pot avea la competitivitatea europeană pe termen lung.
Una dintre principalele direcții ale reformei este întărirea rolului Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe — ESMA. Instituția ar urma să preia supravegherea celor mai importante platforme de tranzacționare transfrontaliere și a unor infrastructuri esențiale pentru operațiunile de posttranzacționare, inclusiv depozitari centrali de titluri de valoare și contrapărți centrale.
Prin această schimbare, Consiliul urmărește aplicarea mai consecventă a regulilor și o supraveghere coerentă a operatorilor cu impact major asupra economiei Uniunii.
Textul convenit ajustează criteriile în baza cărora entitățile vor intra sub supravegherea directă a ESMA. Pentru platformele de tranzacționare este prevăzută și o evaluare a acestor criterii de către Comisia Europeană, după doi ani, în funcție de evoluția pieței.
Pachetul introduce, de asemenea, un cadru pentru operatorii de piață paneuropeni, denumit PEMO. Acesta ar permite operatorilor eligibili să administreze mai multe platforme din Uniune în baza unei singure licențe, sub supravegherea ESMA, prin participare voluntară.
În cazul serviciilor legate de criptoactive, poziția Consiliului prevede transferarea imediată către supravegherea europeană numai a celor mai importanți furnizori cu activitate transfrontalieră. Abordarea este mai restrânsă decât propunerea inițială a Comisiei, care viza întreaga categorie.
Extinderea responsabilităților ESMA ar fi însoțită de reorganizarea conducerii. Un nou consiliu executiv, format dintr-un președinte și cinci membri independenți cu normă întreagă, ar gestiona operațiunile și deciziile referitoare la entitățile supravegheate direct.
Autoritățile naționale și-ar păstra rolul în consiliul supraveghetorilor, responsabil pentru principalele decizii de reglementare, strategie și buget. Transferul atribuțiilor s-ar desfășura într-o perioadă de tranziție de doi ani, cu participarea experților europeni și naționali.
Pentru administratorii de fonduri, reforma propune reducerea complexității procedurilor transfrontaliere și a costurilor de conformare. Printre noutăți se află un „pașaport pentru depozitari”, care ar permite fondurilor să desemneze un depozitar dintr-un alt stat membru decât cel în care sunt înființate. În varianta susținută de Consiliu, aplicarea acestui mecanism ar rămâne opțională pentru statele membre.
Un alt capitol privește utilizarea tehnologiilor digitale. Extinderea regimului-pilot pentru tehnologia registrelor distribuite, cunoscută drept DLT, ar oferi operatorilor mai mult spațiu pentru testarea unor soluții de tranzacționare și decontare într-un mediu controlat.
Cele trei propuneri legislative ale pachetului fac parte din agenda „O Europă, o piață”, lansată în martie 2026 pentru consolidarea competitivității, autonomiei strategice și securității economice europene.
Poziția Consiliului va fi finalizată și adoptată formal pe baza acordului politic. Negocierile cu Parlamentul European vor putea începe după ce acesta își stabilește propriul mandat, urmând ca cele două instituții să convină asupra formei finale a reformei.
