Trei monumente din județele Covasna și Harghita dezvăluie provocările restaurării patrimoniului: de la recuperarea elementelor originale până la transformarea unui vechi grânar în spații de cazare.
Restaurarea clădirilor istorice înseamnă mai mult decât refacerea zidurilor și a fațadelor. Este un proces în care fiecare fragment recuperat, fiecare detaliu descoperit și fiecare decizie a specialiștilor poate contribui la păstrarea identității unui monument. Aceste provocări sunt prezentate în cel de-al patrulea episod din 2026 al seriei documentare video „Cine ascultă o casă?”, realizată de Cronicari Digitali și disponibilă pe canalul de YouTube al platformei.
Episodul urmărește lucrările de restaurare de la Castelul Daniel din Vârghiș, Castelul Ugron din Filiaș și casa parohială romano-catolică din Lăzarea, trei exemple care ilustrează felul în care patrimoniul poate fi recuperat și adaptat, fără a-i pierde caracterul istoric.
Castelul Daniel: fragmente de piatră readuse la locul lor
La Castelul Daniel din Vârghiș, județul Covasna, cercetările efectuate în timpul șantierului au dus la descoperiri care au influențat proiectul de restaurare. Fragmentele de piatră recuperate din ziduri au permis reconstituirea unor ancadramente de ferestre, iar o tâmplărie înzidită a oferit un model pentru refacerea ferestrelor.
Arhitectul Köllő Miklós și restauratorul de piatră Baróti Hunor explică modul în care elementele originale au fost identificate, analizate și integrate în procesul de restaurare. Piese care ar fi putut fi considerate simple resturi de construcție au fost recuperate și repuse în contextul lor inițial.
„Din acel moment era limpede ce aveam de făcut: ceea ce ar fi putut ajunge moloz a revenit la locul său inițial”, spune Baróti Hunor.
Intervenția evidențiază și o altă problemă specifică restaurării monumentelor: nu toate descoperirile pot fi puse imediat în valoare. Atunci când bugetul nu permite intervenții adecvate, unele elemente sunt conservate și protejate pentru o restaurare ulterioară.
Castelul Ugron: un vechi grânar, transformat în spații de cazare
La Castelul Ugron din Filiaș, județul Harghita, restaurarea urmărește recuperarea relației dintre capelă, încăperile de reprezentare și parcul domeniului. Fragmente de grinzi, elemente din piatră și o porțiune de parchet baroc păstrată au oferit indicii importante pentru reconstituirea spațiilor istorice.
O soluție aparte este pardoseala din sticlă amenajată în zona recepției, care permite observarea bolților și a unor elemente ale construcției vechi.
Tot aici, un fost grânar a fost adaptat pentru cazare. Lucrările au presupus modificarea structurii interioare din lemn, independentă de zidurile exterioare, pentru a răspunde cerințelor noii utilizări. Elementele originale au fost demontate, completate și remontate, păstrându-se vizibile în încăperile amenajate.
Provocarea a fost găsirea unui echilibru între funcționalitatea spațiilor și păstrarea caracterului istoric al clădirii, veche de aproape două secole.
Dincolo de soluțiile tehnice, restaurarea ridică o întrebare esențială privind viitorul monumentelor: cum pot fi întreținute și susținute financiar după încheierea lucrărilor?
„Cum vor supraviețui aceste monumente? Cum pot fi susținute în timp aceste monumente?”, întreabă arhitectul Köllő Miklós, atrăgând atenția asupra importanței utilizării clădirilor și a responsabilității comunității.
Casa parohială din Lăzarea: pictură ornamentală descoperită sub văruială
Un alt exemplu prezentat în documentar este casa parohială romano-catolică din Lăzarea, județul Harghita, unde restaurarea a urmărit recuperarea configurației istorice și a elementelor originale păstrate de-a lungul timpului.
Clădirea și-a conservat volumetria inițială, o parte importantă a tâmplăriilor, cuptorul vechii bucătării și pivnița. Una dintre cele mai interesante descoperiri a fost făcută în sala de onoare, unde, sub stratul de văruială albă, a fost identificată o pictură ornamentală realizată cu ajutorul șabloanelor.
Restaurarea picturii a necesitat opt luni de muncă din partea echipei unui restaurator din Lăzarea.
Intervențiile au vizat și eliminarea unor modificări ulterioare, inclusiv o scară exterioară, redeschiderea logiei și a prispei din spate, precum și refacerea accesului original prin logie. Învelitoarea din tablă a fost înlocuită cu țiglă solzi, tâmplăriile originale au fost restaurate, iar cele dispărute sau schimbate au fost înlocuite cu replici ale ferestrelor istorice.
Tencuielile exterioare și interioare au fost păstrate în măsura în care starea lor a permis acest lucru, pentru a conserva cât mai mult din substanța istorică a imobilului.
Patrimoniul are nevoie de restaurare, dar și de un viitor
Cele trei exemple arată că restaurarea presupune cercetare atentă, soluții adaptate fiecărei clădiri și decizii luate în funcție de starea monumentului, resursele disponibile și destinația viitoare a spațiilor.
Recuperarea fragmentelor de piatră de la Vârghiș, adaptarea grânarului de la Filiaș și redescoperirea picturii ornamentale de la Lăzarea demonstrează că valoarea unei clădiri istorice se regăsește atât în elementele sale vizibile, cât și în detaliile care pot fi recuperate prin investigație și muncă specializată.
În același timp, păstrarea patrimoniului nu se încheie odată cu finalizarea șantierului. Întreținerea, utilizarea responsabilă și găsirea resurselor necesare pentru conservare rămân condiții esențiale pentru ca monumentele să poată fi transmise generațiilor viitoare.
Episodul 4, din seria „Cine ascultă o casă?”, realizat de Cronicari Digitali, aduce în atenție tocmai aceste alegeri și responsabilități, prezentând restaurarea ca pe un dialog permanent între istoria unei clădiri și nevoile prezentului.
Proiectul cultural „Cine ascultă o casă?”, ajuns la ediția a V-a, este derulat de Asociația Human Made Art prin platforma Cronicari Digitali, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, din Timbrul de Arhitectură. Printre partenerii instituționali se numără Institutul Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul ASTRA.
Episodul este disponibil pe canalul de YouTube Cronicari Digitali.
