Imaginea unei țări nu este alcătuită doar din locurile sale, din istorie, monumente sau oameni. Este construită și prin cuvintele în care aceștia își spun poveștile. La 31 august, România sărbătorește limba română – patrimoniu viu, element de identitate și una dintre cele mai puternice legături dintre românii aflați acasă și cei răspândiți în întreaga lume.
Ziua Limbii Române este marcată oficial în România la 31 august, în baza Legii nr. 53/2013. În 2026, România își sărbătorește pentru a paisprezecea oară în mod oficial limba națională. Legea prevede inclusiv posibilitatea organizării de manifestări culturale, educative și științifice în țară și în străinătate.
Dincolo de cadrul oficial, această zi vorbește însă despre ceva mult mai profund: continuitatea unei comunități prin limbă.
31 august, o dată cu puternică încărcătură istorică
Alegerea zilei de 31 august este strâns legată de evenimentele petrecute în Republica Moldova în 1989, în perioada mișcării de renaștere națională.
La 31 august 1989 au fost adoptate acte legislative privind statutul limbii de stat și revenirea la grafia latină, după decenii în care fusese utilizat alfabetul chirilic. Documentele acelor zile sunt păstrate astăzi în arhivele Republicii Moldova și reprezintă mărturii ale unui moment esențial pentru recuperarea identității culturale și lingvistice.
În Republica Moldova, sărbătoarea este celebrată din 1990, iar în România a fost instituită oficial în 2013.
Astfel, aceeași zi a devenit, de o parte și de alta a Prutului, un simbol al unei limbi comune, care a traversat schimbări politice, frontiere și perioade istorice dificile.
2026 – pentru prima dată, Ziua Limbii Române este marcată oficial și în Ucraina
Anul 2026 aduce și o premieră.
Prin decretul prezidențial nr. 235/2026, semnat la 12 martie 2026, Ucraina a instituit oficial Ziua Limbii Române, care va fi sărbătorită anual la 31 august.
Documentul precizează că măsura urmărește dezvoltarea înțelegerii și respectului reciproc în relațiile româno-ucrainene, promovarea dialogului intercultural și păstrarea identității lingvistice și culturale a cetățenilor ucraineni.
Prin urmare, în acest an, limba română este sărbătorită oficial la aceeași dată în România, Republica Moldova și Ucraina.
Este o evoluție cu o semnificație aparte pentru comunitățile istorice românești, pentru care dreptul de a-și păstra și transmite limba maternă reprezintă o componentă fundamentală a identității.
București și Chișinău, unite prin aceeași limbă
Ziua Limbii Române din 2026 este marcată și printr-o sesiune festivă organizată împreună de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, desfășurată simultan la București și Chișinău.
Printre temele dezbătute se află „Limba română ca liant al națiunii”, rolul limbii naționale în spațiul cultural european, evoluția limbii și raportul dintre uzul cotidian și normele culturale.
Faptul că cele două academii marchează împreună această zi are o valoare care depășește dimensiunea ceremonială. Limba rămâne una dintre cele mai puternice punți culturale dintre România și Republica Moldova.
O limbă europeană, vorbită mult dincolo de granițele României
Româna face parte din familia limbilor romanice și poartă în structura sa moștenirea latinei, dar și urmele numeroaselor întâlniri culturale și istorice prin care a trecut spațiul românesc.
Din 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, limba română este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.
Dar geografia limbii române este astăzi mult mai întinsă decât teritoriul țării.
Milioane de români trăiesc în afara granițelor. Pentru copiii născuți în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța sau în alte state, păstrarea limbii române în familie poate deveni principala legătură cu țara părinților și bunicilor lor.
O limbă nu supraviețuiește numai prin dicționare și instituții. Supraviețuiește atunci când este vorbită acasă, citită copiilor, scrisă, cântată și transmisă mai departe.
Limba română în era digitală
Există și o provocare a prezentului.
Internetul, rețelele sociale și inteligența artificială schimbă într-un ritm fără precedent modul în care comunicăm. Apar cuvinte noi, construcții noi și numeroase împrumuturi din alte limbi.
Această transformare nu trebuie privită automat ca o amenințare. O limbă vie se modifică și se adaptează.
Important este însă să nu pierdem claritatea, sensul și respectul pentru cuvânt.
Școala are aici o responsabilitate fundamentală, dar nu este singura. Familia, instituțiile publice, mediul cultural și presa contribuie în fiecare zi la felul în care limba este folosită și transmisă.
Pentru jurnalism, responsabilitatea este cu atât mai mare. Cuvintele pot explica un fapt, dar îl pot și deforma. Pot informa, dar pot și manipula. Corectitudinea limbii și precizia formulării fac parte din însăși obligația de a informa corect.
Imaginea României se spune și în cuvinte
La 31 august nu sărbătorim doar o limbă din manualele de gramatică.
Sărbătorim limba lui Eminescu și Creangă, dar și limba conversațiilor cotidiene. Limba cărților, a cântecelor și a documentelor istorice, dar și limba mesajelor trimise astăzi de pe un telefon aflat la mii de kilometri de România.
Este limba prin care generații diferite se pot recunoaște unele pe altele.
Pentru că, înainte de a fi o dată înscrisă într-un calendar oficial, Ziua Limbii Române este despre continuitate, memorie și apartenență.
Iar imaginea României în lume se construiește și prin felul în care știm să ne păstrăm, să ne respectăm și să ne ducem mai departe limba.
La mulți ani, Limba Română!
