Peste 1.700 de copii și tineri din întreaga țară au contribuit la un document care aduce în atenția instituțiilor preocupările generației lor privind mediul. Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026–2030 propune educație aplicată, protejarea naturii și comunități mai bine pregătite pentru fenomene meteorologice extreme.
Lansată pe 13 octombrie 2026, în cadrul Conferinței Naționale LCOY România, agenda reunește rezultatele unui proces de consultare și stabilește priorități pentru următorii ani. Mesajul central al inițiativei este participarea copiilor și a tinerilor la deciziile care le influențează viitorul.
Documentul a fost realizat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, alături de inițiativa civică Pentru TINEri, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al Camerei Deputaților, prin Comisia pentru învățământ, al Pactului Climatic European în România și al UNICEF în România.
Ce îi preocupă pe tinerii consultați
Protejarea pădurilor, a apei și a biodiversității se află printre principalele preocupări identificate. Potrivit datelor transmise de organizatori, 76,9% dintre participanții la consultarea națională „Tinerii și Viitorul Climatic 2.0” consideră această direcție o prioritate.
În același timp, 72,8% solicită adaptarea locală la valuri de căldură, inundații și secetă, iar 67,5% consideră prioritare educația climatică și formarea profesorilor.
Evaluarea răspunsului public arată un nivel ridicat de nemulțumire în rândul celor consultați: 90,3% dintre respondenți îl apreciază drept insuficient sau incomplet. Aceste procente descriu opiniile participanților la consultare, potrivit comunicatului organizatorilor.
Privite împreună, rezultatele conturează cereri legate de viața comunităților: acces la informații clare, protejarea resurselor naturale și pregătirea localităților pentru riscurile climatice.
Un loc la masa deciziilor
„Nu putem construi politici de mediu pentru generațiile viitoare fără să le oferim un loc real la masa deciziilor”, a declarat Diana Buzoianu, potrivit comunicatului.
Aceasta a evidențiat rolul Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul, lansat în septembrie, ca mecanism prin care propunerile tinerilor pot ajunge direct la Ministerul Mediului. Etapa următoare presupune analizarea priorităților și identificarea posibilităților de transformare a acestora în măsuri și politici publice.
Perspectiva tinerilor a fost exprimată și de Teodora, membră a consiliului consultativ, care a vorbit despre experiența sa din mediul rural, responsabilitatea față de natură și nevoia combaterii dezinformării privind schimbările climatice.
Intervenția sa a adus în discuție legătura dintre deprinderile formate în familie, educație și implicare civică, precum și posibilitatea de a contribui la protejarea mediului de la orice vârstă.
Șase priorități pentru perioada 2026–2030
Agenda stabilește șase direcții strategice:
- Educație climatică aplicată, integrată în învățământ.
- Adaptare locală și națională, cu reducerea riscurilor meteorologice.
- Participarea efectivă a copiilor și tinerilor la procesele de decizie.
- Acces la informații de calitate și comunicare publică transparentă.
- Cooperare între instituții, mediul privat și societatea civilă.
- Conectarea priorităților naționale cu procesele internaționale de tineret și climă, inclusiv în perspectiva COP31.
Consultările au adus în atenție și energia, mobilitatea și locuirea, domenii în care politicile publice influențează direct condițiile de viață ale generațiilor tinere.
Elena Alexandra Miron, președinta Tineri pentru Sustenabilitate, a explicat că agenda trebuie să funcționeze ca un instrument de lucru. Obiectivul declarat este urmărirea priorităților până în 2030, împreună cu instituțiile responsabile, și conectarea acestora cu participarea României la conferințele internaționale privind clima.
Educație, dialog și combaterea dezinformării
Conferința a reunit copii și tineri, reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului și Președinției, ai corpului diplomatic, organizațiilor internaționale și societății civile.
Dezbaterile au abordat economia circulară, tranziția energetică echitabilă și adaptarea comunităților la fenomene meteorologice extreme. În cadrul programului de mentorat Green ChangeMakers Hub 2.0, participanții au lucrat pe teme precum susținerea propunerilor climatice în relația cu autoritățile, dezinformarea online și organizarea campaniilor civice.
Din partea UNICEF în România, Raluca Dinu Paicu a subliniat că participarea copiilor și a tinerilor este un drept fundamental, iar contribuțiile lor pot sta la baza unor politici publice și mecanisme funcționale.
Miza agendei va fi felul în care prioritățile formulate vor fi preluate de instituții și urmărite în timp. Pentru cei peste 1.700 de copii și tineri implicați, lansarea documentului deschide o etapă în care dialogul trebuie să producă rezultate vizibile în educație și în comunități.
