Viitorul buget al Uniunii Europene va influența capacitatea României de a continua investițiile în infrastructură, agricultură și servicii publice. În acest context, europarlamentarul Victor Negrescu anunță mobilizarea a peste 50 de eurodeputați din 13 state membre pentru protejarea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii.
Potrivit unui comunicat transmis de europarlamentar, reprezentanți ai mai multor grupuri politice au semnat o scrisoare comună adresată Președinției irlandeze a Consiliului UE și președintelui Consiliului European, António Costa. Solicitarea centrală este menținerea finanțărilor pentru două politici care privesc direct dezvoltarea României: susținerea agriculturii și reducerea decalajelor dintre regiuni.
„România nu își permite să piardă bani europeni. Am reunit peste 50 de eurodeputați din 13 state membre, din familii politice diferite, pentru a transmite un mesaj comun înaintea Consiliului European: fondurile pentru agricultură și coeziune trebuie protejate”, a declarat Victor Negrescu.
Dincolo de cifre: investițiile comunităților
Pentru România, discuția despre cadrul financiar multianual 2028–2034 privește resursele disponibile pentru construcția și modernizarea drumurilor, școlilor și spitalelor, dezvoltarea satelor, susținerea întreprinderilor și crearea locurilor de muncă.
Din această perspectivă, păstrarea finanțărilor pentru coeziune are o miză concretă: capacitatea comunităților de a continua proiectele prin care încearcă să recupereze diferențele de dezvoltare.
Scrisoarea prezentată în comunicat susține obiectivele statelor reunite în grupul „Prietenii Coeziunii”. Semnatarii avertizează că reducerea fondurilor pentru coeziune și agricultură ar afecta regiunile mai puțin prospere, veniturile fermierilor, securitatea alimentară și investițiile locale.
Pentru susținerea bugetului european, aceștia solicită identificarea unor noi resurse proprii, explorarea unei rambursări mai graduale a împrumuturilor NextGenerationEU și eliminarea reducerilor de contribuții de care beneficiază anumite state membre.
Agricultura și viitorul satelor
Protejarea finanțărilor agricole este legată, în documentele prezentate, de păstrarea unor resurse distincte pentru dezvoltarea rurală.
Potrivit comunicatului, o rezoluție aprobată de liderii Partidului Socialiștilor Europeni susține o Politică Agricolă Comună puternică, sprijin pentru fermele mici și mijlocii și convergența plăților directe între statele membre.
Pentru România, aceste obiective aduc în aceeași discuție veniturile agricultorilor și perspectivele comunităților rurale. Sprijinul pentru producție, investițiile în sate și accesul la servicii publice sunt componente ale aceleiași probleme de dezvoltare.
Rezoluția a fost coordonată, conform sursei citate, de Victor Negrescu în calitate de vicepreședinte PES și responsabil pentru negocierile privind cadrul financiar multianual.
„Am insistat ca în documentul social-democraților europeni să se regăsească priorități esențiale pentru România: fonduri suficiente pentru dezvoltarea regiunilor, subvenții agricole mai echitabile, bani protejați pentru dezvoltarea satelor, investiții în educație și sănătate, sprijin pentru IMM-uri și o atenție specială pentru regiunile de la frontiera estică”, a explicat europarlamentarul.
Educația, sănătatea și locuirea, pe agenda negocierilor
Prioritățile anunțate depășesc finanțarea agriculturii și a infrastructurii. Rezoluția susține un Fond Social European distinct, investiții suplimentare în educație, competențe și Erasmus+, precum și alocarea a cel puțin 20 de miliarde de euro pentru Garanția europeană pentru copii.
Documentul propune finanțări dedicate locuințelor accesibile și păstrarea unui program EU4Health distinct, cu un buget de minimum 10 miliarde de euro.
Sunt menționate, de asemenea, sprijinirea IMM-urilor, industriei și cercetării, investițiile în inteligență artificială și tehnologii strategice, reducerea costurilor energiei și consolidarea capacității europene de răspuns la crize.
Acestea sunt obiective politice de negociere. Sumele propuse nu reprezintă alocări deja aprobate și nici finanțări rezervate exclusiv României.
Cine finanțează noile priorități ale Europei?
Una dintre întrebările centrale ale demersului prezentat de Victor Negrescu privește sursa banilor pentru noile priorități europene.
Rezoluția susține identificarea unor venituri suplimentare, inclusiv prin analizarea unei taxe asupra jocurilor de noroc și pariurilor online.
„Noile priorități europene trebuie finanțate din resurse suplimentare, nu din banii destinați fermierilor și comunităților locale”, a subliniat europarlamentarul.
Poziția exprimată urmărește evitarea unei competiții bugetare în care finanțarea unor obiective noi ar diminua resursele pentru dezvoltarea regiunilor și agricultură.
România are nevoie de alianțe și de rezultate în negocieri
Conform comunicatului, propunerea Președinției irlandeze pentru bugetul european 2028–2034 prevede 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, cu aproximativ 141 de miliarde de euro sub propunerea inițială a Comisiei Europene.
În acest context, scrisoarea eurodeputaților și rezoluția PES reprezintă demersuri de construire a sprijinului politic. Ele nu echivalează cu obținerea unor alocări definitive pentru România.
Miza pentru țara noastră va fi felul în care prioritățile susținute se vor regăsi în acordul final: resurse pentru comunitățile care au nevoie de investiții, predictibilitate pentru fermieri și oportunități pentru întreprinderi. Comunicatul nu precizează o sumă finală destinată României pentru perioada 2028–2034.
