Vulnerabilitatea fermelor din Oltenia aduce în prim-plan o problemă cu miză națională: capacitatea agriculturii românești de a rezista pierderilor provocate de secetă și de a continua investițiile. La Conferința Regională AGRI4FUTURE: Obiectiv 2035, organizată la Craiova, fermierii au cerut finanțare pe termen lung, un sistem național de gestionare a riscurilor și păstrarea sprijinului european pentru modernizarea exploatațiilor.
Întâlnirea organizată de Clubul Fermierilor Români pe 8 octombrie 2026 a reunit fermieri, reprezentanți ai autorităților, ai sectorului financiar-bancar, ai companiilor de tehnologie și ai mediului academic. Potrivit comunicatului organizației, discuțiile s-au desfășurat într-un context marcat de secetă pedologică extremă și de presiunea costurilor.
Temele abordate depășesc dificultățile unui singur sezon. Accesul la apă, protecția împotriva riscurilor climatice, creditarea și pregătirea oamenilor influențează capacitatea fermelor de a rămâne active și de a produce în anii următori.
Oltenia arată unde se acumulează vulnerabilitățile
Analiza prezentată de profesorul universitar Gavril Ștefan, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, situează fermele din Sud-Vest Oltenia la un indice de reziliență de 3,78 din 10, față de media națională de 5,85.
Potrivit comunicatului, acesta este cel mai scăzut nivel dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Prioritățile identificate pentru regiune sunt stabilitatea producției, accesul la apă, digitalizarea și accesul la cunoaștere și consultanță.
Decalajul descris la Craiova arată nevoia unor intervenții adaptate condițiilor locale. O fermă care înregistrează pierderi repetate poate avea tot mai puține resurse pentru investițiile care i-ar reduce expunerea la următoarea secetă. Astfel, dificultatea unui sezon riscă să afecteze și capacitatea de recuperare.
„Agricultura, cum spunea Gheorghe Ionescu-Sisești, este știința locului, nu un șablon pe care îl putem aplica în orice an și pe orice zonă”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Observația susține o idee esențială pentru politicile agricole: soluțiile trebuie construite în raport cu terenul, apa disponibilă și condițiile în care lucrează fiecare exploatație.
Finanțarea europeană și continuitatea investițiilor
Viitorul Politicii Agricole Comune a reprezentat una dintre principalele teme ale conferinței.
Conform prezentării lui Achim Irimescu, reprezentantul CFRO la Bruxelles, relatată în comunicat, propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 ar reduce ponderea PAC în bugetul Uniunii de la 37% la 15% și ar prevedea, în forma actuală, desființarea Pilonului 2 de dezvoltare rurală.
Alocarea propusă pentru România ar fi de 16,57 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde de euro mai puțin decât în prezent, potrivit aceleiași surse.
Aceste elemente descriu propunerea prezentată la conferință, nu o decizie definitivă. Pentru fermieri, preocuparea centrală este păstrarea resurselor destinate investițiilor.
Miza pentru România este capacitatea de a continua modernizarea într-un moment în care fermele trebuie să răspundă simultan presiunii costurilor și riscurilor climatice. Investițiile în accesul la apă, tehnologie și pregătire profesională presupun continuitate și un orizont de finanțare suficient de lung.
Protecția împotriva secetei, o nevoie încă insuficient acoperită
Participanții au discutat necesitatea unui sistem național de gestionare a riscurilor care să includă și seceta.
Potrivit datelor din comunicat, doar 2,5 milioane de hectare dintr-un total de 8,2 milioane sunt asigurate. Organizatorii au anunțat și reluarea rambursării a 50% din primele de asigurare pentru anul agricol 2026–2027.
Aceste cifre aduc în discuție amploarea suprafețelor rămase în afara protecției prin asigurare. Pentru o exploatație afectată de pierderi, problema imediată este finanțarea următoarelor lucrări. Pe termen mai lung, pierderile pot amâna modernizarea și pot reduce capacitatea de adaptare.
De aceea, gestionarea riscului și finanțarea investițiilor trebuie privite împreună. Protecția împotriva unui șoc climatic poate susține continuitatea activității, iar investițiile pot diminua anumite vulnerabilități.
Credite care să țină cont de ritmul agriculturii
La Craiova au fost prezentate și instrumente financiare pentru exploatațiile agricole.
Conform comunicatului, instrumentul de garantare prezentat de Banca de Investiții și Dezvoltare va acoperi până la 70% din creditele pentru investiții și 50% din cele pentru capital de lucru. Acesta prevede scadențe de până la 20 de ani pentru achiziția de terenuri și posibilitatea refinanțării investițiilor existente.
Agricover și BCR au anunțat un parteneriat de cofinanțare care oferă fermierilor un plan de finanțare pe termen lung, cu o singură documentație.
Accesul la astfel de instrumente poate susține proiecte ale căror rezultate apar în mai multe sezoane agricole. Pentru fermele vulnerabile, contează atât disponibilitatea finanțării, cât și condițiile în care aceasta poate fi utilizată.
Modernizarea presupune și formarea oamenilor
Clubul Fermierilor Români a prezentat un proiect de aproape 30 de milioane de euro, destinat formării a 1.000 de manageri de digitalizare a fermelor. Potrivit organizației, absolvenții programului postuniversitar vor beneficia, timp de un an, de un sprijin salarial suplimentar.
Inițiativa pune accent pe capacitatea de a folosi tehnologia în activitatea fermei. Echipamentele și instrumentele digitale își pot îndeplini rolul atunci când există oameni pregătiți să interpreteze informațiile și să le transforme în decizii.
CFRO a prezentat și sistemul pe care îl dezvoltă pentru produsul românesc, de la fermă la raft, a cărui lansare este anunțată pentru conferința națională.
De la dificultăți regionale la decizii naționale
Potrivit comunicatului, reprezentanții APIA au anunțat începerea plăților în avans pentru campania 2026 pe 16 octombrie. Intervalul anunțat pentru depunerea cererilor de sprijin de urgență pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta din 2025 este 12 octombrie–6 noiembrie.
Dincolo de calendarul sprijinului imediat, fermierii cer participarea la construirea soluțiilor pe termen lung.
„Nimeni nu înțelege mai bine decât fermierii problemele sectorului, iar la conferințele noastre nu venim doar cu probleme, ci cu soluții”, a declarat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.
Concluziile conferințelor regionale vor fi prezentate la Conferința Națională AGRI4FUTURE, programată pe 5 noiembrie 2026, la București.
Pentru agricultura României, provocarea este transformarea acestor propuneri în mecanisme accesibile fermelor. Apa, finanțarea, protecția împotriva pierderilor și pregătirea profesională influențează împreună șansa unei exploatații de a continua producția și de a construi un viitor.
